Nu mai poţi deschide televizorul că pe fiecare canal de ştiri dai de înmormântarea prea iubitului lor rege de tot rahatul. Ştiu că îi judec destul de aspru pe ţigani dar la ce calvar îmi fac ar merita să-i bag într-un coteţ şi crescuţi ca pe vite...nu ştiu ce e aia bun simţ, mereu te iau la mişto că s consideră neam "glumeţ" şi dacă le faci o micuţă observaţie imediat sar cu ameninţări...
Deja m-a exasperat tot fenomenul mediatic numit "Cioabă"... toată secătura şi tevatura cu cauza morţii...Dumnezeu să-l ierte dar să mă lase cu figurile de "malpraxis". Din câte am auzit ce l-a răpus a fost infactul...acelaşi lucru l-a răpus şi pe tata şi nu s-a sucit mama pe toate părţile să scoată bani de pe spinarea statului. Unul la mână...nu mi se pare corect să ceri statului român bani pentru stârvul mai marelui statului ţigănesc...că deeee, se poate...stat în stat...şi statul ăsta ţigănesc e aşa de formă...nu face nimic decât pentru ăla cu buzunarul plin de galbeni dar nu se uită la cei care stau în coteţe şi nu ştiu să se iscălească...
Să nu mai zic că suntem de râsul curcilor pe unde se duc ţiganii cu buletin de România...au nu ştiu câţi conducători, toţi autoproclamaţi...
Azi pot să zic că mi-e scârbă de naţia asta şi mă tot întreb cum ar fi fost dacă Hitler şi-ar fi dus până la capăt planul pentru ei...
Azi mi-a stricat ziua o borâtură de-a lor...nesimţită până la culmea, care nici nu deschide gura ca lumea să înţelegi ce zice dar când e vorba de înjurat tre' să ştie toată lumea că e un ţigan pus pe scandal...şi se mai miră că sunt discriminaţi....
nu vreau să spun că toţi ţiganii sunt aşa...dar marea majoritatea îşi merită tratamentul...respect pentru fiecare ţigan care, cum e el, mai şcolit sau mai puţin are bunul simţ şi ştie care îi este lungul nasului...
restul...de ar da molima în voi de spurcaţi ce sunteţi...
Pace vouă!
Faceți căutări pe acest blog
vineri, 23 august 2013
duminică, 18 august 2013
Poate o să mă urască pentru asta...
O bună bucată de vreme am avut de-a face un "distins" domn... am vrut, n-am vrut, o parte din anişorii ăia am fost nevoită să fac "afaceri" (total impropriu spus dar nu mi-a venit alt sinonim în minte) dar într-un final pot spune că am facut o alegere proastă...looong story şi oricum n-are importanţă.
În fine... după ce m-a lăsat cu curul în baltă...să-mi fac munca mea după cum îmi cântă mie la 5 dimineaţa...rezultatul a fost un dezastru...asta e, m-am împăcat cu ideea...
Având prostul obicei de a pierde vremea prea mult pe chestia numită "feisbuc" observ că "conul X" e hiperactiv în acest spaţiu virtual mereu făcând complimente unei dudui ce face pe intelectuala.
Şi se întâmplă să îşi facă cumpărăturile de la mine de la muncă...hopa! Îl salut...se face că nu mă vede, că nu mă aude deşi ne despăţeau 1.5 metri.... Urât, n-am ce spune, să te faci că nu cunoşti omul... Dar mă uit la prezenţa omenească alături de care îşi făcea cumpărăturile...o prezenţă ştearsă pentru gusturile cunoscutului Don Juan... şi bunăciunea aia de pe FB? Mă dezamăgeşti...
Anyway.... ştiu că această postare nu-i prea face cinste...dacă ar citi probabil o să-mi poarte puţină duşmănie...în fine nici nu mă aştept să citească...cred că deja ştie ce om (un picut) " mizerabil" este...
Pace ţie...
În fine... după ce m-a lăsat cu curul în baltă...să-mi fac munca mea după cum îmi cântă mie la 5 dimineaţa...rezultatul a fost un dezastru...asta e, m-am împăcat cu ideea...
Având prostul obicei de a pierde vremea prea mult pe chestia numită "feisbuc" observ că "conul X" e hiperactiv în acest spaţiu virtual mereu făcând complimente unei dudui ce face pe intelectuala.
Şi se întâmplă să îşi facă cumpărăturile de la mine de la muncă...hopa! Îl salut...se face că nu mă vede, că nu mă aude deşi ne despăţeau 1.5 metri.... Urât, n-am ce spune, să te faci că nu cunoşti omul... Dar mă uit la prezenţa omenească alături de care îşi făcea cumpărăturile...o prezenţă ştearsă pentru gusturile cunoscutului Don Juan... şi bunăciunea aia de pe FB? Mă dezamăgeşti...
Anyway.... ştiu că această postare nu-i prea face cinste...dacă ar citi probabil o să-mi poarte puţină duşmănie...în fine nici nu mă aştept să citească...cred că deja ştie ce om (un picut) " mizerabil" este...
Pace ţie...
vineri, 16 august 2013
Azi m-a chemat Popa...
...pentru o zi mi-am schimbat numele...poate am salvat ziua...ziua a fost mişto. În ciuda faptului că echipăa "muncitorească " avea toate motivele să fie stresată şi presată de "mustafirii bau-bau" ziua a decurs super...
lumea agitată, nerăbdătoare... toată lumea vrea promptitudine deşi nu se ţine o coadă...dar a fost coool....
Eternă întrebare "Aici serveşte cineva?" a avut un răspuns genial... "MAMA!!!" Colega mea nervoasă a servit aşa frumos răspunsul....la două minute o bunfnit-o râsul conştientă cât de fantastic sunat răspunsul asta la o întrebare cretină...evident nimeni nu stătea degeaba dar întrebarea devenise atât de sâcâietoare căci trebuia o dată şi o dată închisă gura mare a mofturoşilor care vor să le alegi în parte fiecare cartof, fiecare firicel de varză cu mărar dacă se poate...
la câteva minute după scurta ieşire a colegei îmi ies eu din fire..."Dumnezeii lor de cutii...mama zmeului mă lasă cineva să adun şi eu astea de aici până nu-mi rup capul?" S-a dus dracu tot calmul pe care trebuie să-l ai la locul de muncă...mai ales că era anunţată o "vizită" de gradul 3. Brusc lumea devenise atât de docilă, zâmbăreaţă...se temea oare să nu trăznească "Dumnezeu" pe acolo?
Anyway...azi m-am simţit foarte "botezată". Dacă mi-am uitat "placuţa" de identificare acasă :)). "Viorica" s-a reîntors pentru o zi. E bine totuşi că nu s-a prea observat schimbarea de nume...cel puţin nu la mine...mai trist era pentru bucătăreasă...o chemea "Castravete Fabio". La nici 2 minute a sosit "musafirul" chestionându-ne legat de principiile "billuţei" noastre dragi. Cine nu le ştia şi-a îmghiţit limba, fie a tirat-o unde a văzut cu ochii :)). Am rămas eu la purtător să "spicuiesc" şi să-mi scot colega din îmbârlogătura...dar degeaba...tot pe ea a "stresat-o".
Nu ştiu care a fost rezultatul...într-un final răbdarea a ajuns la capăt dar nu într-un mod isteric...ci într-un mod amuzant...colega mea aproape se săturase de câţi "sosigi" vând eu străinilor sau cum dispar eu din peisaj când se caută pe cineva care înţelege "ingliş". Mă minunam eu de ce mă cheamă expres şeful în partea cealaltă a magazinul. Era o situaţie "străină"...
no, tulai Doamne... ce m-am pierdut în mii de detalii.... nu ştiu dacă aţi priceput o iotă...dacă n-aţi priceput ce am vrut eu să zic "aici-işea"... am povestit cum e o zi de la lucru...abia "descifrez" şi eu scriitura asta îndescifrabilă...dacă n-am şi eu un scris mai citeţ...
gata...nu vă mai stresez...mai mult vă dezamăgesc...dacă aţi ajuns să citiţi până aici înseamă că mai am şanse să mă întorc pe drumul cel bun... trageţi-mă de mânecă să nu mai scriu idioţenii şi să mă ţin de "serialul" meu
pace vouă....
lumea agitată, nerăbdătoare... toată lumea vrea promptitudine deşi nu se ţine o coadă...dar a fost coool....
Eternă întrebare "Aici serveşte cineva?" a avut un răspuns genial... "MAMA!!!" Colega mea nervoasă a servit aşa frumos răspunsul....la două minute o bunfnit-o râsul conştientă cât de fantastic sunat răspunsul asta la o întrebare cretină...evident nimeni nu stătea degeaba dar întrebarea devenise atât de sâcâietoare căci trebuia o dată şi o dată închisă gura mare a mofturoşilor care vor să le alegi în parte fiecare cartof, fiecare firicel de varză cu mărar dacă se poate...
la câteva minute după scurta ieşire a colegei îmi ies eu din fire..."Dumnezeii lor de cutii...mama zmeului mă lasă cineva să adun şi eu astea de aici până nu-mi rup capul?" S-a dus dracu tot calmul pe care trebuie să-l ai la locul de muncă...mai ales că era anunţată o "vizită" de gradul 3. Brusc lumea devenise atât de docilă, zâmbăreaţă...se temea oare să nu trăznească "Dumnezeu" pe acolo?
Anyway...azi m-am simţit foarte "botezată". Dacă mi-am uitat "placuţa" de identificare acasă :)). "Viorica" s-a reîntors pentru o zi. E bine totuşi că nu s-a prea observat schimbarea de nume...cel puţin nu la mine...mai trist era pentru bucătăreasă...o chemea "Castravete Fabio". La nici 2 minute a sosit "musafirul" chestionându-ne legat de principiile "billuţei" noastre dragi. Cine nu le ştia şi-a îmghiţit limba, fie a tirat-o unde a văzut cu ochii :)). Am rămas eu la purtător să "spicuiesc" şi să-mi scot colega din îmbârlogătura...dar degeaba...tot pe ea a "stresat-o".
Nu ştiu care a fost rezultatul...într-un final răbdarea a ajuns la capăt dar nu într-un mod isteric...ci într-un mod amuzant...colega mea aproape se săturase de câţi "sosigi" vând eu străinilor sau cum dispar eu din peisaj când se caută pe cineva care înţelege "ingliş". Mă minunam eu de ce mă cheamă expres şeful în partea cealaltă a magazinul. Era o situaţie "străină"...
no, tulai Doamne... ce m-am pierdut în mii de detalii.... nu ştiu dacă aţi priceput o iotă...dacă n-aţi priceput ce am vrut eu să zic "aici-işea"... am povestit cum e o zi de la lucru...abia "descifrez" şi eu scriitura asta îndescifrabilă...dacă n-am şi eu un scris mai citeţ...
gata...nu vă mai stresez...mai mult vă dezamăgesc...dacă aţi ajuns să citiţi până aici înseamă că mai am şanse să mă întorc pe drumul cel bun... trageţi-mă de mânecă să nu mai scriu idioţenii şi să mă ţin de "serialul" meu
pace vouă....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)