Pentru românaşii care nu se dezlipesc de ecranul televizorului...circ...
Pentru rating e nevoie de senzaţional...
SENZAŢIONAL...ţigăncile lui Guţă la TV...
Analfabete urlătoare...
Limbaj de om redus şi unul funny..."botanistă"=))
un film senzaţional cu Narcisica lui Guţa...
"înarmată" cu o cutie plină de ţoale cumpărate de fostul ei consort după care umblă în limbă şi o portavoce=))
Sărmana de ea a tot urlat în portavocea aia până a rămas fără voce...dar tot urla...
drept răsplată...furtunul de apă...banane aruncate...
comedieeeee...divina comedie...
Mă rog nu ştiu ce asemănare este între comedia asta şi "Divina Comedie" a maestrului Dante Aligheri.
Cert e că rolurile sunt puţintel inversate.
Drăguţa de Berenice nu mai stă să fie căutată de în tărâmul morţilor de mult iubitul Dante...
Berenice a noastră e pe pământ, dar trece prin cele 9 cercuri ale Infernului.
Dante...adică Guţă...îl doare în cot...în schimb altă gagică a lui pune piciorul în prag:))
Toată această tevatură a avut ca rezultat un public specator care se prăpădeau de râs şi nu s-au sfiit să imortalizeze situaţia demnă de o comedie cu proşti...
Şi uite aşa românii sunt "vrăjiţi" să nu-şi mai mişte fizicul din faţa televizorului, cu spectacol ieftin şi penibil, cu ţigănci analfabete puse pe scandal, care nu ştiu să lege 2 vorbe în limba română curată...
Nu mai zic nimic, mi-e silă că doar cu aşa ceva ne mai putem noi românii distra. Regresăm ca naţie şi suntem de râsul curcilor...
Pace vouă!
joi, 30 iunie 2011
vineri, 24 iunie 2011
toanele omului sub influenţa anesteziei:))
Ce face omul după ce pleacă de la o intervenţie stomatologică?
Destule!:))
Sună acasă. "sunt bine. vin acum acasă. sunt cu falca cam anchilozată dar sunt bine. bine. pa"
După vreo 20 de metri. Un ţânc negrotei: "Dă şi mie...", omu' răspunde "De unde să-ţi dau bă, nu vezi că acum am iesit de la dentist?"
Ajunge în staţia de autobuz, se uită buimac la program. "A trecut autobuzul. Mă duc pe jos." După vreo 3 minute trece autobuzul pe lângă el:))
Merge ce merge, merge mai mult de jumatate din drumul spre casă...îl apucă un chef de cântat...mai bine zis de mormait. "Bă dar e anchilozată bine falca" ajunge el la o concluzie. Dar continuă să mormăie.
Ajunge acasă.
"Când vorbeşti semeni cu Cristi Minculescu":))
"Da? bine, bine dar eu mor de foameeee"
"Până la cât nu ai voie să pui nimic în gură?"
"Până la 14"
"Nasol"
"Apăi mă pun la somn"
Seara...a înviat mortul:)).
"A fost un fleac"
The end...
Destule!:))
Sună acasă. "sunt bine. vin acum acasă. sunt cu falca cam anchilozată dar sunt bine. bine. pa"
După vreo 20 de metri. Un ţânc negrotei: "Dă şi mie...", omu' răspunde "De unde să-ţi dau bă, nu vezi că acum am iesit de la dentist?"
Ajunge în staţia de autobuz, se uită buimac la program. "A trecut autobuzul. Mă duc pe jos." După vreo 3 minute trece autobuzul pe lângă el:))
Merge ce merge, merge mai mult de jumatate din drumul spre casă...îl apucă un chef de cântat...mai bine zis de mormait. "Bă dar e anchilozată bine falca" ajunge el la o concluzie. Dar continuă să mormăie.
Ajunge acasă.
"Când vorbeşti semeni cu Cristi Minculescu":))
"Da? bine, bine dar eu mor de foameeee"
"Până la cât nu ai voie să pui nimic în gură?"
"Până la 14"
"Nasol"
"Apăi mă pun la somn"
Seara...a înviat mortul:)).
"A fost un fleac"
The end...
miercuri, 22 iunie 2011
luni, 20 iunie 2011
psihologie vulgară...
Ca orice om conectat la lumea virtuală, hoinăresc şi urmăresc tot felul bloguri că dee, nu pot să nu mă abţin.
Pe un blog (pe care îl urmăresc mereu) am descoperit o postare care m-a surprins puţin, m-a făcut să zâmbesc şi mai, mai să cred că ceea ce s-a scris e adevărat. Eventual aş putea să încerc să verific pe câteva cazuri. Nu vreau să spun mai multe...vreau doar să daţi un click şi să citiţi. Nu am vrut să dau aşa un copy paste şi gata. Acel tip de discurs nu mă reprezintă, şi cred că nici beată nu aş rosti acel cuvânt pentru că nu am aşa ceva...aş spune ceva mai "simpatic".
Vă las să citiţi. Dacă vă simţiţi vă rog nu roşiţi. Just smile!
http://electrocardiogramevirtuale.blogspot.com/2011/06/vulgar.html?spref=fb
Pe un blog (pe care îl urmăresc mereu) am descoperit o postare care m-a surprins puţin, m-a făcut să zâmbesc şi mai, mai să cred că ceea ce s-a scris e adevărat. Eventual aş putea să încerc să verific pe câteva cazuri. Nu vreau să spun mai multe...vreau doar să daţi un click şi să citiţi. Nu am vrut să dau aşa un copy paste şi gata. Acel tip de discurs nu mă reprezintă, şi cred că nici beată nu aş rosti acel cuvânt pentru că nu am aşa ceva...aş spune ceva mai "simpatic".
Vă las să citiţi. Dacă vă simţiţi vă rog nu roşiţi. Just smile!
http://electrocardiogramevirtuale.blogspot.com/2011/06/vulgar.html?spref=fb
some "art" by me
De plictiseală mă uitam şi eu peste încercările mele în photoshop. Sunt multe "lucrări". Care este cea mai bună? Dati-vă şi voi cu părerea.
Cu dedicaţie intelighenţiei frustrate II
Mereu şi mereu un soi de oameni se găsesc să facă "curăţenie" în ceea ce priveşte învăţământul universitar. Nu mă refer la cadrele didactice căci ele au legile lor la care eu nu mă pricep.
Mă refer la "minţile" luminate din rândul studenţilor puşi pe fapte mari. Nu numai că sunt nişte pupincurişti care acaparează tot încât "mediocrii" nu mai au şanse.
Nesimţirea nu are în ziua de azi limite. Tânăra "elită" chiar îşi permite să negocieze subiectele de examen şi mereu să vocifereze chiar şi când nu e cazul, dar ce să faci dacă super ego-ul o cere şi trebuie satisfăcut.
Dragii de ei, se simt frustraţi pentru că au impresia că la examenele scrise stundenţii nu sunt bine supraveghiaţi. Nu mai vor fraude, nu mai vor să se copieze în niciun fel. Au depus o cerere la secretariat prin care se solicita 4 profesori la supraveghere în loc de 2. Dar culmea ironiei, una dintre "intelighenţe" tremura ca varga sub ochii mei, foarte crispată, să nu fie observată chiar semestrul trecut. Şi nu a fost doar o dată...făcuse o pasiune pentru un anume loc care s-a nimerit tot pe lângă mine. Acum ştiu, veţi comenta legat de faptul că preferam si eu un loc. Era un loc ferit de "tufele de veneţia", acele specimene puţin mai retardate bine pricepute însă pentru un curs "Cum să fi o piţipoancă veritabilă". Dar se pare că era nelipsit şi de minţi "ilustre".
Din partea mea să vină miliţienii să mă supravegheze. Mă descurc şi fără copiat în cazul care nu am prea învăţat. Câteva idei reţinute de la cursuri şi un picuţ dezvoltate mă ajută să ies cu un 7 sau un 8.
Eu pot trăi cu oamenii ăştia atâta timp cât nu îmi afectează munca. Dar atâta timp cât se "plâng" că au făcut munca altora pâna la ora 4 dimineaţa dar de fapt tu ăla mai mediocru descoperi că s-a dus pe plută munca ta, că şi-a bătut joc de ea şi apoi vin cu explicaţii de 2 bani. Nici nu merită osteneala să îi confruţi. Se folosesc se limbaje sofisticare pe care trebuie să le analizezi să vezi dacă le-au folosit în contextul potrivit.
Cu voi aştia "deştepţi" nu mai pot cu voi. Vreau să facem un pact. Voi să lăsaţi mediocrii cu prostiile voastre şi noi vă lăsăm în pace. Dacă vreţi să faceţi ceva mai întrebaţi-ne şi pe noi, că doar şi noi suntem studenţi.
În rest ce să vă mai spun, rămâneţi în filosofia voastră, noi cu a noastră. Spor la învăţat şi sper să vă dea Dumnezeu cea din urmă.
Pace vouă!
P.S.
Sorry dacă s-au mai strecurat greşeli de exprimare sau de ortografie...ca de obicei...mă ia valul...
Mă refer la "minţile" luminate din rândul studenţilor puşi pe fapte mari. Nu numai că sunt nişte pupincurişti care acaparează tot încât "mediocrii" nu mai au şanse.
Nesimţirea nu are în ziua de azi limite. Tânăra "elită" chiar îşi permite să negocieze subiectele de examen şi mereu să vocifereze chiar şi când nu e cazul, dar ce să faci dacă super ego-ul o cere şi trebuie satisfăcut.
Dragii de ei, se simt frustraţi pentru că au impresia că la examenele scrise stundenţii nu sunt bine supraveghiaţi. Nu mai vor fraude, nu mai vor să se copieze în niciun fel. Au depus o cerere la secretariat prin care se solicita 4 profesori la supraveghere în loc de 2. Dar culmea ironiei, una dintre "intelighenţe" tremura ca varga sub ochii mei, foarte crispată, să nu fie observată chiar semestrul trecut. Şi nu a fost doar o dată...făcuse o pasiune pentru un anume loc care s-a nimerit tot pe lângă mine. Acum ştiu, veţi comenta legat de faptul că preferam si eu un loc. Era un loc ferit de "tufele de veneţia", acele specimene puţin mai retardate bine pricepute însă pentru un curs "Cum să fi o piţipoancă veritabilă". Dar se pare că era nelipsit şi de minţi "ilustre".
Din partea mea să vină miliţienii să mă supravegheze. Mă descurc şi fără copiat în cazul care nu am prea învăţat. Câteva idei reţinute de la cursuri şi un picuţ dezvoltate mă ajută să ies cu un 7 sau un 8.
Eu pot trăi cu oamenii ăştia atâta timp cât nu îmi afectează munca. Dar atâta timp cât se "plâng" că au făcut munca altora pâna la ora 4 dimineaţa dar de fapt tu ăla mai mediocru descoperi că s-a dus pe plută munca ta, că şi-a bătut joc de ea şi apoi vin cu explicaţii de 2 bani. Nici nu merită osteneala să îi confruţi. Se folosesc se limbaje sofisticare pe care trebuie să le analizezi să vezi dacă le-au folosit în contextul potrivit.
Cu voi aştia "deştepţi" nu mai pot cu voi. Vreau să facem un pact. Voi să lăsaţi mediocrii cu prostiile voastre şi noi vă lăsăm în pace. Dacă vreţi să faceţi ceva mai întrebaţi-ne şi pe noi, că doar şi noi suntem studenţi.
În rest ce să vă mai spun, rămâneţi în filosofia voastră, noi cu a noastră. Spor la învăţat şi sper să vă dea Dumnezeu cea din urmă.
Pace vouă!
P.S.
Sorry dacă s-au mai strecurat greşeli de exprimare sau de ortografie...ca de obicei...mă ia valul...
joi, 16 iunie 2011
să ne cinstim sub clar de eclipsă...
Mă întorc şi eu seara devreme de pe undeva şi ajung acasă când cartierul e încă vioi...
Numai că nu l-am vrut aşa....
*
Pe drumul către casă mă tot holbam la lună care mi se părea tare interesantă şi ciudată. Mă tot întrebam de ce o fi aşa şi apoi mi-a aprins un beculeţ. "E eclipsa". Tot drumul am tot admirat-o şi mi-am adus aminte că se tot băteau tobele pe subiectul ăsta: că e mai lungă decât de obicei, că vai draga are nu ştiu ce efecte asupra noastră, că ăia din zodia mea pot fi cei mai afectaţi...nu ştiu ce calcule au făcut mari astrologi dar eu o dată cu eclipsa am făcut un pas spre a revenit la normal, să-mi rezolv probleme cu somnul, că de când cu insomniile tot cu capsa pusă am fost. Frate, eclispa nu mi-a facut nimic rău, ba din contră, am reuşit slavă domnului să dorm ca un om normal fără "ajutoare", dar nu pot garanta că la fel se va întâmpla şi în următoarea noapte.
Ajung la mine în cartier şi zumzăia...oamenii încă circulau, maşinile erau fără număr... fără număr era şi muzică de la băncile de lângă blocul meu...urla maneaua din maşina unui vecin bătut de soartă de nici muzica din căşti nu o mai înţelegeam. Drăguţii mei vecini se cinsteau sub clar de lună eclipsată. Era plin de doze de bere, ba chiar au şi pus o masă între bănci, ca să fie totul cât mai comod ca la mama acasa. Bine că scara blocului era aproape căci aveam impresia că o iau razna ca vârcolacii.
Întind nişte rufe spălate la geam, muzica lor continua...
Vreau şi eu linişte...atâta cer...cer prea mult?
Pace vouă!
P.S.
Rectificare...am trecut pe langă bănci şi masa aceea a fost pusă acum de curând acolo, e bine fixată în pământ, nu vine şi pleacă aşa, de ocazii speciale...
Numai că nu l-am vrut aşa....
*
Pe drumul către casă mă tot holbam la lună care mi se părea tare interesantă şi ciudată. Mă tot întrebam de ce o fi aşa şi apoi mi-a aprins un beculeţ. "E eclipsa". Tot drumul am tot admirat-o şi mi-am adus aminte că se tot băteau tobele pe subiectul ăsta: că e mai lungă decât de obicei, că vai draga are nu ştiu ce efecte asupra noastră, că ăia din zodia mea pot fi cei mai afectaţi...nu ştiu ce calcule au făcut mari astrologi dar eu o dată cu eclipsa am făcut un pas spre a revenit la normal, să-mi rezolv probleme cu somnul, că de când cu insomniile tot cu capsa pusă am fost. Frate, eclispa nu mi-a facut nimic rău, ba din contră, am reuşit slavă domnului să dorm ca un om normal fără "ajutoare", dar nu pot garanta că la fel se va întâmpla şi în următoarea noapte.
Ajung la mine în cartier şi zumzăia...oamenii încă circulau, maşinile erau fără număr... fără număr era şi muzică de la băncile de lângă blocul meu...urla maneaua din maşina unui vecin bătut de soartă de nici muzica din căşti nu o mai înţelegeam. Drăguţii mei vecini se cinsteau sub clar de lună eclipsată. Era plin de doze de bere, ba chiar au şi pus o masă între bănci, ca să fie totul cât mai comod ca la mama acasa. Bine că scara blocului era aproape căci aveam impresia că o iau razna ca vârcolacii.
Întind nişte rufe spălate la geam, muzica lor continua...
Vreau şi eu linişte...atâta cer...cer prea mult?
Pace vouă!
P.S.
Rectificare...am trecut pe langă bănci şi masa aceea a fost pusă acum de curând acolo, e bine fixată în pământ, nu vine şi pleacă aşa, de ocazii speciale...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)