Mă întorc şi eu seara devreme de pe undeva şi ajung acasă când cartierul e încă vioi...
Numai că nu l-am vrut aşa....
*
Pe drumul către casă mă tot holbam la lună care mi se părea tare interesantă şi ciudată. Mă tot întrebam de ce o fi aşa şi apoi mi-a aprins un beculeţ. "E eclipsa". Tot drumul am tot admirat-o şi mi-am adus aminte că se tot băteau tobele pe subiectul ăsta: că e mai lungă decât de obicei, că vai draga are nu ştiu ce efecte asupra noastră, că ăia din zodia mea pot fi cei mai afectaţi...nu ştiu ce calcule au făcut mari astrologi dar eu o dată cu eclipsa am făcut un pas spre a revenit la normal, să-mi rezolv probleme cu somnul, că de când cu insomniile tot cu capsa pusă am fost. Frate, eclispa nu mi-a facut nimic rău, ba din contră, am reuşit slavă domnului să dorm ca un om normal fără "ajutoare", dar nu pot garanta că la fel se va întâmpla şi în următoarea noapte.
Ajung la mine în cartier şi zumzăia...oamenii încă circulau, maşinile erau fără număr... fără număr era şi muzică de la băncile de lângă blocul meu...urla maneaua din maşina unui vecin bătut de soartă de nici muzica din căşti nu o mai înţelegeam. Drăguţii mei vecini se cinsteau sub clar de lună eclipsată. Era plin de doze de bere, ba chiar au şi pus o masă între bănci, ca să fie totul cât mai comod ca la mama acasa. Bine că scara blocului era aproape căci aveam impresia că o iau razna ca vârcolacii.
Întind nişte rufe spălate la geam, muzica lor continua...
Vreau şi eu linişte...atâta cer...cer prea mult?
Pace vouă!
P.S.
Rectificare...am trecut pe langă bănci şi masa aceea a fost pusă acum de curând acolo, e bine fixată în pământ, nu vine şi pleacă aşa, de ocazii speciale...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu