Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 27 august 2011

playing the cello


În amurg totul se retrage. Poate definitiv. Vietăţi se retrag pe muzica în surdină.
Violoncelul sună atât de dramatic, parcă ceva vrea să se sfârşească.
Se sfârşeste doar o altă zi.
Sau se sfârşeşte un om răpus. Şi doar violoncelul îi mai îndulceşte amurgul. Şi parca suna aşa Apocalyptic(a).



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu