Faceți căutări pe acest blog

joi, 28 aprilie 2011

wake up...

De ce nu ne trezim o dată la nu ştiu cât timp să facem o analiză a ceea ce ne înconjoară?
Pentru că ne place să trăim în linişte.
Dar liniştea asta unde va duce?
Sigur vă treziţi la un moment dat "ţepuit" de oamenii ce vă înconjoară.
Prea multe nu am chef să spun acum.
Doar atât.
PRIVIŢI ADÂNC ÎN OCHII ŞI VEDEŢI ADEVĂRUL DINCOLO DE APARENŢE. Staţi chill, fără să vă agitaţi, fără paranoia căci nu-şi are rostul . Smile all the time dar fiţi în gardă.
Şi nu mai fiţi naivi. Nimic nu e ceea ce pare. Nu mai fiţi atât de creduli, nu mai acordaţi atâta încredere oricui.

enamorezii ăştia semi virtuali, care au relaţii mai mult virtuale decât reale, cu iubiţeii de te ung la suflet şi cu care te întâlneşti din An în Paşte din cauza "sorţii" ce vă stă în cale, am un singur lucru de spus. Reveniţi cu picioarele pe pământ. Dincolo de vorbe este altcineva.

Prietenii să îi ai aproape şi duşmanii şi mai aproape. Foarte simplu. Celui pe care îl urăşti cel mai mult poţi să-i pretinzi că eşti cel mai bun prieten. Şi poţi să-l sapi de la un hotar la altul si înapoi. Rezultatul va fi cel mai formidabil.

Indiferenţa, cheful de a face mişto sau indivia pot distruge prietenia şi orice fel de relaţie. Dat ce rost mai are mai spunem în ce fel. Ştim că suntem uneori proşti şi facem orice pentru a ne răzbuna.

În final nu mai spun nimic.
E o postare în care am cam aberat.
Dar simţeam nevoia de a scrie ceva.
Judecaţi după cum doriţi.
Nu-mi pasă.
Trăim într-o ţară liberă să gândim orice nu?


Pace vouă!

vineri, 22 aprilie 2011

Paradoxul vremurilor noastre...

Continuând astăzi curăţenia am găsit o foaie, veche puţintel, de pe vremea când eram în şcoala generală. Mi-am amintit că o primisem de la profesorul de religie, David, om cu mare suflet.
La vremea aceea nu prea eram conştientă de ceea ce exprimă lumea încomjurătoare, mă jucam încă în nisip.
Am găsit cuvintele lui Octavian Paler şi le-am recitit într-o criză sâcâitoare de splină (cred că aia e în partea stângă, nu?). În continuare pun vorbele sale şi apoi revin cu ale mele cuvinte aranjate într-o "limbă" seacă.

"Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem cladiri
mai mari, dar suflete mai mici; autostrazi mai largi,
dar minti mai înguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici, Avem mai multe
accesorii, dar mai putin timp; avem mai multe functii, dar mai
putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putina judecata; mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa
medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult, cheltuim prea nesabuit, radem prea putin, conducem prea repede, ne enervam prea tare, ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi, citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si uram prea des. Am invatat cum sa ne castigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata.
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor. Am ajuns pana la luna si inapoi dar avem probleme cand trebuie sa traversam strada sa
facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si
pe cel interior. Am facut lucruri mai mari, dar nu mai bune. Am curatat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul,dar nu si
prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar invatam mai putin. Planuim mai multe, dar realizam mai putine. Am invatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam. Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai multe informatii, sa produca mai multe copii ca niciodata,dar comunicam din ce în ce mai putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
incete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor
rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai multe divorturi, case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care iti induc orice stare de la bucurie la liniste si la moarte. Sunt niste vremuri in care sunt prea multe vitrine, dar nimic in interior. Vremuri in care tehnologia iti poate aduce aceasta scrisoare si in care poti decide fie sa impartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi acest mesaj.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,pentru
ca nu vor fi langa tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste curand si va pleca de langa tine.
Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa tine pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.
Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC" partenerului si persoanelor pe care le indragesti, dar mai ales sa o spui din inima. O sarutare si o imbratisare vor alina durerea atunci cand sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si sa pretuiesti
acel moment pentru ca intr-o zi acea persoana nu va mai fi langa tine.
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe care le ai.
Tuturor prietenilor mei, va multumesc ca existati!"

Recitind aceste lucruri m-am autoanalizat pe mine. Ce am ajuns?
Un om plin de griji care uită să zâmbescă, ce nu mai gustă glumele, unul care mai mult urăşte decât iubeşte. Am devenit un om ceva mai superficial pentru care sfintele sărbători nu mai au semnificaţie prea mare. Am devenit umbra omului care am fost în trecut, un om optimist cu mare speranţe şi cu dorinţe... dorinţe pe care acum nu le mai am... tot ce-mi doresc e un sec "să-mi fie mai bine". Sunt produsul acestei societăţi de consum şi-mi pare rău că nu am scos de la naftalină voinţa.
Probabil că multă lume se află în situaţia mea. Sau cel puţin sesizaţi situaţia expusă de Paler.
Cert e că suntem tot mai profani, eu sunt sunt mai profană. Nu mai ţinem cont de nimc, ne-am îndepărtat de Biserică şi ceea ce reprezintă.
Eu îmi propun să fiu un om mai bun.
Sper că şi voi.
Măcar acum de Paşti.
Până atunci Paşte Fericit!


Pace vouă!

joi, 21 aprilie 2011

Spiritul critic şi frustratea omului nul

Mulţi români îşi fac o "meserie" în a face pe sfătoşii şi ăia cu principii. Ştim să criticăm, ştim să facem mişto, însă puţini şunt cei care sunt înzestraţi cu ironia fină menită să corecteze diferite comportamente, atitudini, mentalităţi greşite etc, etc, etc.
Simţul critic se naşte din nemulţumiri şi din dorinţa de a corecta, de a face ceva mai bun.
Criticăm cel mai des sistemul în care trăim, guvernanţii care ne fac viaţa amară şi pe deasupra mai sunt şi nişte cretini ce ne condamnă la moarte prin desfiinţarea spitalelor şi micşorarea veniturilor.
Dar nu înţeleg o altă critică. Critica operei cuiva. Tu nici măcar nu ai tangenţe cu domeniul acela dar pentru aceea îl consideri munca de umplutură, una ieftină şi de consum.
Dar de unde atitudinea asta? Păi uite din cauza faptului că tu nu mai produci nimic. Stai pe tuşă, pe post de "observator". Şi lucrul acesta e cel mai uşor de făcut. Ce e aşa dificil să trăncăneşti verzi şi uscate, vrute şi nevrute.
Genul acesta de oameni sunt aceia care sunt plafonaţi. Sincer m-am săturat de oamenii plafonaţi care pretind că sunt ceva şi îşi permit să ne considere pe noi, generaţia asta mai tânără inculţi fără habar în viaţă, nuli. Dragii noştri, noi vă respectăm pentru că aveţi acea vârstă dar avem şi noi ceva de spus, avem idei pentru că noi acum începem să trăim şi să oferim totul.
Ştim că vă place să ne ironizaţi mai ales când greşim, aveţi unii dintre voi plăcerea de a ne "devora", de a ne desfiinţa. Nu zic că noi tineretul suntem cu toţii nişte minţi sclipitoare, că fiecare pădure are şi uscăturile ei.
Prea mult nu mai am chef să comentez.
Cert e că cel care îşi descoperă aşa peste noapte spiritul critic e pentru că el nu mai reprezintă nimic şi trebuie să facă ceva, să critice pe altul. Îşi face un "job" în a despica firul în patru şi a abera pe lângă subiect. Critica o face pentru că se simte frustrat.
Multă critică (mă refer la modul general) se face din frustrare: invidia, dorinţa de a face mişto de cineva onest şi corect, etc., etc., etc.

Pace vouă!

P.S.
Zilele astea am cam dormitat:))
Postul ăsta a fost în "şantier" vreo 3-4 zile. Astenia asta de primăvară.
Până la următoarea postare vă urez un Paşte fericit! Lumina Învierii să vă lumineze viaţa şi mintea să ne iertăm unii pe alţii că nu-şi are rostul să fim trişti şi posomorâţi din cauza problemelor lumeşti. Eu v-am iertat fraţilor! Sper că şi voi pe mine.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Gafă de neiertat:))

Taman în sfântul Post al Paştelui cei de la Antena 1, înainte de Florii, s-au gândit să difuzeze Un spiriduş cu personalitate....am văzut doar sfârşitul din greşeală...
Cam de cacao s-au făcut domnii dacă filmul e specific Crăciunului. Dacă am greşit vă rog să mă corectaţi.

joi, 14 aprilie 2011

Cultul frumosului

Astăzi ce încântă ochiul? Ceva frumos evident. Dar cum este apreciată o persoană?
Pentru început am să mă axez doar pe fizic, şi ceea mai frumos decât fizicul unei femei.
Femeia e frumoasă, femeia e sexy. Dar care e diferenţa dintre aceste noţiuni?
A fi frumoasă. O femeie e frumoasă când zâmbeşte, când te priveşte, când roşeşte şi o vezi ruşinată şi timidă. E frumoasă prin naturaleţea ei, prin caracterul ei, prin postura ei firească...prin FELUL EI DE A FI! Ceea ce e frumos stai şi admiri, eşti reţinut să atingi de teamă să nu se spargă, să nu se strice, să nu fi tu cel care "denigrează" (nu am gasit un sens pre bun acum). Ceea ce ai frumos lângă tine preţuieşti, poţi să-l păstrezi ca pe un dar preţios dar fragil.
Frumosul te determină să fi respectuos, să ai acea solemnitate, seriozitate... O femeie frumoasă este o muză, o sursă de inspiraţie,... frumosul te determină să iubeşti...
O femeie frumoasă o urmăreşti la fiecare pas pe ascuns sau te apropii de ea curios, o studiezi dar ţi-e frică să o atingi din respect...pentru că frumuseţea reprezintă şi puritatea.
Noi ne-am bucura enorm dacă ne-aţi aprecia aşa cum suntem. Nu suntem perfecte, dar suntem frumoase în felul nostru. Fie avem un chip angelic, fie un suflet blând alături de voi mereu, fie avem un curaj mai mare decât al vostru când avem obstacole...suntem frumoase şi când plângem.

A fi sexy. Înseamnă a fi dezinhibată, a fi mai mult sau mai puţin vulgară pentru a atrage privirile lacome ale voastre. Pentru noi e şi o muncă a fi aşa. Te sui pe tocuri chinuitoare, îngheţi de frig până la club, rabzi la şedinţele de înfrumuseţare şi bla, bla. Evident că a fi sexy înseamnă să ai atitudine, să nu ai prejudecăţi, să te înarmezi cu un decolteu cât mai generos pentru a-ţi pune in valoare bustul şi evident să atragi atenţia, privirea şi învidiile. Fusta scurtă nici nu se mai pune problema, scoate in evidentă, picioarele şi fundul.
Ce să mai zic...când eşti sexy lumea spune WOW! Evident că masculii vor sări pe tine, îşi vor imagina cum o să te apuce şi bla, bla, bla că nu mai are sens să continui.
În cazul acesta respectul îşi pierde valoarea...Ce mai vrei? Eşti Buuuunăă, te vreau... şi când vrei (chiar şi când nu vrei) poţi fi jumulită, de a doua zi nu mai ai nicio valoare, eşti deja uzată.
Astăzi femeile preferă să fie mai dregrabă sexy decât frumoase pentru că nu se simt apreciate, au mai mult succes în felul acesta şi le este satisfăcut orgoliul.
Este trist că decenţa nu mai este o valoare prea apreciată. Trăim într-un secol...nu ştiu cum să-l denumesc, dar cineva spunea ceva de genul: secolul/mileniul acesta va fi religios sau deloc. Frumuseţea nu ţine neapărat de religios, dar cert e că trăim într-o lume profană în care nonvalorile devin valori.
Ce rămâne de făcut? Păi, mana asta de oameni profani cu ceva înclinaţii spre sacru trebuie măcar să incercăm de a restabili ordinea valorilor. Dacă nu reuşim asta e...dar măcar să trasmitem mai departe fiilor şi fiicelor noştri valorile noastre.

chiar m-am gândit să fac un sondaj...Ce femeie preferaţi? Cea frumoasă sau cea sexy?
Sunt puţin curioasă.
start vot!

Pace vouă!

luni, 11 aprilie 2011

Un francez a fost prins cu un roman in lesa

"Tribunalul Corectional din Carcassonne a decis amendarea cu zece euro a unui cuplu de homosexuali, prins de politisti pe o strada principala, care au observat ca unul dintre barbati il tinea pe celalalt intr-o lesa legata in jurul sexului.

Un barbat de 63 de ani isi tinea partenerul, un roman de 50 de ani, legat cu o lesa, prinsa de prohab, potrivit declaratiilor acestora, citate de www.20min.ch.

Astfel, cei doi au fost retinuti, de politistii municipali, sub acuzatia de atentat la pudoare, transmite MEDIAFAX.

Ei au fost dusi in fata unui judecator, sambata, care a decis amendarea cu zece euro, cu suspendare, cerandu-le celor doi sa-si rezerve jocurile intime la domiciliu."

Titlul acestei ştiri e unul taaare interesant. Te duce cu gândul la o "subjugare", la o discriminare, la un atentat la integritatea românului şi bla, bla, bla.
Dar dragul nostru românaş a beneficiat de acest tratament de bunăvoie şi nesilit de nimeni:))

Frumos joc erotic, îţi dai seama cât extaz, câtă plăcere... Cel mai probabil cei doi iubăreţi au ales să atingă apogeul în public, căci dee trebuie sa fie ceva palpitant pană să se consume tot. Doar că la ei nu prea se poate consuma ceva, având în vedere că sunt de acelaşi sex.

Apucăturile astea bolnave se pare, din nefericire, se tot înmulţesc şi cel mai trist e că din punctul de vedere a celor mai "liberali" e tot mai "normal".

Cert e că situaţia celor doi în momentul de faţă este amuzantă dar şi demnă de toată jena.

Românul nostru trecut de prima tinereţe se pare că avea nevoie de puţină adrenalină, dacă pot spune aşa, de ceva care să-i creeze palpitaţii dar tot ce a primit e o amendă, ruşine şi nou stigmat pe care noi toţi românii l-am putea primi, acela de "căţei retardaţi de companie" a străinilor.

Şi uite aşa un român mai face una, în afară de cazul "Mailat" de Spania. "Facem" cinste ţării noastre, care are ea imaginea pe care o are.

Ce să mai pretindem de la distinşi noştri conducători care ne conduc când noi singuri dovedim cât de cretini suntem.

Degeaba mai sunt câteva "minţi" luminate. Sunt doar papagali pentru că vorbesc şi o fac degeaba fiindcă românul ascultă şi râde ca la un horror pe care nu-l înţelege. Badea poate să spună multe, orice român cu scaun la cap poate să o facă dacă are şansa. Bendeac degeaba ironozează principale tipologii de români. Ironia, fie ea fină sau grosolană nu are niciun efect. Nimic nu se poate corecta. Noi, ca o turmă de oi ce suntem,hohotim zgomotos trăim cu impresia că înţelem ceea ce expune. Nu ajunge la noi mesajul. E undeva o sursă de bruiaj sau chiar capul nostru e incapabil să înţeleagă. Şi ne mai mirăm că trăim greu, că politicienii îşi bat joc de noi.

Practic noi românii suntem mai mereu ţinuţi în lesă. Fie din inconştienţă, fie din ignoranţă, fie... dar nici nu mă mai obosesc să caut motivele. Oricum noi suntem "prostimea" din Alexandru Lăpşneanul.

o concluzie? Mai are rostul?
Ştim doar să ne facem de cacao.

Trist.

Pace vouă!

duminică, 10 aprilie 2011

Human nature

"Fiinţa umană are o dorinţă naturală să aibă mai mult dintr-un lucru bun decât are nevoie". (Mark Twain)

De ce vrem mai mult? De ce niciodată nu ne e nimic de ajuns? De ce profităm de bunatatea celor altruişti şi abuzezi de încrederea lor?

E un mare semn de întrebare şi eu am ajuns la concluzia ca nimic nu e ceea ce pare. Se pare că în ziua de azi singura persoană pe care te poţi baza eşti tu însuşi.

Prima dată când cunoşti un om trebuie să te abţii să faci vreo judecată fiindcă nu ai de unde să o cunoşti, să-i şti calităţile şi defectele. Pentru aceea acozi credit fără să ne nască în mod nejustificat îndoială.

La început totul e aparent bine. Trăieşti cu impresia că eşti înconjurat de oamenii care ai nevoie. Par să împărtăşească aceleaşi principii cu tine şi tu evident faci greşeala să te identifici cu ei. Crezi că sunt de acord cu tine dar APARENŢELE ÎNŞEALĂ.

Tempus fugit. Timpul trece. Începi să cunoşti oamenii de lângă tine. Dar îţi pui întrebarea dacă sunt ceea ce credeai pentru că fără să vrei sau nu îndoielile. Anumite comportamente, "scăpări" şi omiterile sunt cele care aprind "beculeţul". Tinzi să verifici dacă nu cumva ţi s-a părut. De multe ori eşti convins că ai fost poate prea paranoic sau e posibil să nu fi satisfăcut de răspunsuri şi pentru moment să ignori problema sau chiar să uiţi de ea. Dar de uitat nu o uiţi pentru că este de actualitate şi evident trăieşti în prezent.

Vine la un moment dat când toate bănuielile tale se confirmă, că cei pe care îi consideri prieteni nu îţi sunt deloc ceea ce au pretins. Fie că te-au considerat un prost, fie chiar le "scapă" într-un mod grosolan, îşi dau arama pe faţă. Ghinionul tău! Iar ai dat de nişte nemernici.

Primul instinct. Să faci un scandal monstru. Dar apoi realizezi că nu merită nervii tăi întinşi la maxim. În final tot tu vei suferi mai mult şi aşa te laşi pradă slăbiciunilor. Şi nu merită nicio lichea lacrima ta.

Analizezi situaţia la rece. Nu te mai uita la "daunele morale" căci nu rezolvi nimic. Stai liniştit şi analizezi ce ai greşit tu şi apoi tragi concluziile. În final ajungi la concluzia că deşi îţi va fi mai greu, mai bine ţi-ar fi să fin singur. Asta pentru că a ta conştiinţă nu te va trăda, e onestă cu tine!

Ce faci defapt? Ce făceai şi de obicei. Nu te încui în casă şi nu-ţi plânge de milă. Mergi la muncă, facultate, cumpărături, etc, etc. Chiar şi să ieşi dar cu alte persoane care să te lege ceva anume. Trebuie să ieşi cu oamenii tăi de distracţie.

Ce faci cu "proditores"? Vorbeşti cu ei doar când trebuie lămurită situaţia dintre voi. Foarte calm, fără nervi, crize & co. Foarte sec replica ta va fi pentru fiecare în parte ceva în genul: "Eşti o mare dezamagire. Ai profitat de faptul că ţi-am acordat credit şi ţi-ai permis să-ţi baţi joc".

Un om doar o şansă are în viaţă căci odată tăiat firul prieteniei lucrurile nu vor mai fi la fel. Greşelile se vor repeta, poate vor fi şi mai greu de trecut cu vederea. Deci, nu are sens să acozi cea de-a doua şansă.

Concluzie:
Cred că fac curăţenia de primăvară. C'est la vie. Greşim cu toţii, nu? Pentru aceea mai şi facem schimbări de garderobă.

Pace vouă!

P.S.
Poate citatul nu are prea mare legătură cu postul, dar sper să se fi înţeles ideea. Data viitoare voi fi mai inspirată.

sâmbătă, 9 aprilie 2011

6 motive pentru care sunt mai tânără decât par (ce băbesc sună :)) )

Am 21 de ani. Dar puţini îmi dau această vârstă. Oare de ce? Tocmai de aceea încerc în următorul post să găsesc cât mai multe motive, doar aşa de amuzament:))

1. Nu fumez. Nu am fumat niciodată şi nici nu mă tentează aşa ceva. Se ştie că fumatul îmbătrâneşte tenul, şi îmbătrâneşte în general.

2. Nu exagerez cu alcoolul. Poate că m-am mai cherchelit eu din când în când dar niciodată nu m-a durut capul. Nu am avut nevoie de ore mai multe să-mi revin după un chef. dorm de obicei cât am nevoie în mod normal. Ma rog, dacă mă pun la somn la ora 5 e clar ca mă trezesc la amiază. Cert e că nu prea îmi depăşesc numărul de ore de somn normale.

3. Spoiala în faţa oglinzii nu mă caracterizează. Nu prea sunt mare prietene produsele cosmetice sofisticate. Un creion de ochi, un rimel, un strugurel şi când mă "trădează" coşurile niscai pudră sau baton corector. Nu-mi place fondul de ten şi nici nu mă omor cu cremele. În mai puţine cuvinte, nu mă prea machiez cine ştie ce, câteodată chiar deloc.

4. Constituţia mea fizică. Sunt destul de scundă, slabuţă, forme nu prea am, sau mai bine zis seamăn mai mult a copil. Ce mai, sunt mică, slabă şi urâtă.

5. Îmbrăcămintea. Stilul meu vestimentar e unu casual, sportiv cateodată. Nu mă omor să mă sui pe tocuri, nu mă îmbrac prea elegant sau sexy, decolteul nu mă caracterizează...deci...cum să par eu din punct de vedere fizic mai matură?

6. Al şaselea motiv e subiectiv, e doar ceea ce cred eu. E atitudinea mea cuminte, mai ales că par o copiluţă când îmi împletesc 2 codiţe. Copii în ziua de azi nu mai sunt chiar aşa cuminşi dar eu una sunt o fetiţă ascultătoare:)) Dau (câteodată pănă nu mă seacă) raportul la ceea ce fac mamei. Nu sunt obraznică şi bla bla.

Măi eu cam asta cred eu. E interesant să primeşti ani mai puţini de la cei din jurul tău. Uneori nu-mi prea place, alteori sunt foarte amuzată. Cert e că sunt şi avantaje cănd pari mai tânăr. Numai gândul că la 40 de ani voi arăta ca la 30 deja mă face să surând în colţul gurii.

Asta sunt eu. Mai sunt curioasă ce alte lucruri mă fac younger. Vă aştept pe voi să continuaţi lista.

joi, 7 aprilie 2011

Respectul faţă de femeie

Cum mai e e acum respectată femeia din ziua de azi? Mereu auzim cum sunt prost tratate, maltratate, ucise din motive banale chiar. E vorba aia, "femeia l-a ispitit pe Adam", dar e doar o simplă credinţă, chiar poveste de adormit copiii care nu ar trebui să conducă la prejudecăţi.

Femeia e cea care dă naştere urmaşilor. Ea suferă cel mai mult pentru odorul ei, este cea mai capabilă a înţelege puiul ei, cea care oferă cea mai multă afecţiune şi cu greu un copil poate trăi fără ea. RESPECTĂ FEMEIA PENTRU CĂ VA FI MAMĂ! Îţi va purta pruncul în pântece.

Femeia e mai puternică. Suportă mai bine greutăţile, necazurile. Poate că nu este capabilă de eforturi fizice prea mult, dar poate duce o "cruce" în spate mai bine decât un bărbat, alteori chiar preferă să-şi ia singură povara celui drag doar pentru a-i fi mai bine, mai uşor.

Femeia e dispusă să se schimbe pretru omul care îl iubeşte. De dragul lui ar muta şi munţii doar ca să fie fericit. Însă e trist când nu e apreciată când se schimbă în bine din cauza săgetării lui Eros. E considerată o femeie slabă, bună de aruncat la gunoi sau de şters praful.

Femeia este o luptătoare. Luptă pentru ceea ce îi aparţine, pentru ceea ce iubeşte, luptă pentru dreptate şi adevăr, luptă, luptă şi iar luptă. Chiar şi cu sine înşusi când are slăbiciuni. Slăbiciunile nu ar exista dacă uneori voinţa nu e de partea noastră.

Ea e pasională. Iubeşte şi urăşte cu patimă. Se ataşează de oameni şi daca e dezamăgită poate întoarce foaia şi poate răspunde cu răutate, câteodată dublată sau triplată faţă de bunătate.

Femeia stă în spatele unui bărbat puternic. Ea e cea care îl incurajează, cea care îi ridică moralul, îi dă încredere...


Şi motive ar mai fi. Trist e că noi femeile nu suntem tratate cum ar trebui. În anumite cazuri suntem discriminate, mai ales când e vorba de vreo funcţie.

Nu trăim în tările arabe dar totuşi femeia nu e deplin egală. Legal da, dar din perspectiva mentalităţii nu.

Totuşi motivul pentru care am scris acest post nu e pentru că m-am simţit sau nu discriminată ori tratată corespunzător. M-a uimit respectul unui profesor universitar faţă de femei în general. Evident că e un gentleman din "naştere", nu unul care o face că aşa dă bine, sau că funcţia îl determină să aibă o conduită in societate. Respectivul profesor îndiferent de vărstă, statut social, studii & co. salută cu "Sărut mâna". Evident că de fiecare dată ni se adresează cu apelativul "dumneavostră", şi mereu e cel care iese după o femeie.
Lucrurile astea sunt fireşti, dar acest stimat domn le face cu o aşa naturaleţe încât spui "omul acesta adoră să trăiască langă femei". Poate că sună ciudat dar această impresie am eu.
Şi nu e "de porc", vorba unui bun prieten de-al meu.

Deci dragii mei, acordaţi-ne mai mult credit. Nu ştiţi ce zace în noi...(mă refer la femeile oneste) noi vă iubim şi supravieţuim greu fără voi, dar voi nu puteţi trăi fără noi.

Curând, dacă îmi vine pofta aceea nebună de citit poate că am să citesc şi cartea lui Cărtărescu, "De ce iubim femeile". Poate voi descoperii multe despre voi, lucruri de care nu ştiam.

Cam atât dragilor,

Pace vouă!

La mulţi ani Mamiii!

La mulţi ani mămicuţul meu! Toată sănatatea de care ai nevoie şi găndurile cele mai curate se îndreaptă către tine! Mă voi strădui să fiu mai bună cu tine, încerc să trec peste toate cele rele şi alături de tine mereu voi fi!

La Mulţi Ani

marți, 5 aprilie 2011

şi tăcerea...

Taci? Oare de ce? Ce spui prin asta?



Tăcerea e o formă de comunicare umană şi înseamnă oprirea vorbirii gândirii. Este un fenomen semnificativ, în metabolismul comunicării existând un paradox: noi începem sa vorbim înainte de a gândi.
Cum îşi formează un om primele idei?
Este bine de ştiut că orice om cunoaşte mai întâi semnele şi apoi lucrurile ce se ascund sub semn. Ţin să menţionez că orice lucru, casa, masa, minge primeesc o denumire, un semn, pentru a fi identificate cand se vorbeşte despre ele şi sunt absente în momentul discuţiei.

Tăcerea este de aur. Este valoarea pe care o are în fenomenul comunicării. Tăcerea este ca o divinitate.
În Antichitate tăcerea era un adevărat cult.
Harpocrate a fost zeul tăcerii în mitologia greacă. După ce grecii, conduşi de Alexandru cel Mare, au cucerit Egiptul, ei l-au adoptat pe zeul-copil egiptean Horus, care reprezenta Soarele nou-născut ce răsărea în fiecare zi. Statuile egiptene îl înfăţişau pe Horus ca un băiat dezbrăcat cu un deget în gură, imagine inspirată de hieroglifa "copil". Interpretând greşit semnul, grecii şi romanii l-au făcut pe Harpocrate zeu al tăcerii şi secretului.
Tacita. Zeita romana a tacerii, numita si Muta sau Mutea (Ovidiu, Fastele, 2.572). Era considerata mama larilor si era venerata în cadrul sarbatorilor Feralia.


"Dacă tăceai, filosof rămâneai!"

După spusele cuiva nu poţi fi filosof dacă taci, erai deja unul şi abţinerea rostirii unei judecăţi care putea fi eronată denotă înteligenţă şi faptul că mintea ta este mereu în mişcare. Boetius în "Mângâierile filosofiei" scotea în evidenţă lu lucru foarte explicit fără să mai fie explicat în vreun fel sau altul. "- Ai obesrvat că sunt filosof? - Da. aş fi observat dacă ai fi tăcut!
Solomon mai spunea "Chiar şi un prost poate să pară mai deştept când tace, dar când cineva închide gura e un înţelept.

"Tăcerea, manieră de opoziţie faţă de vorbire"
Semantic, tăcerea are gradul zero al expresiei, asta pentru că are o trăsătura ambiguă dublată de moduri de a o măsura: este prea puţin determinantă, adică nu se ştie ce este în spatele ei, şi are un conţinut potenţial bogat pentru că sunt o multitudine de motive pentru care se tace.
Dar înteresant este că vorbele au fost date ca oamenii să-şi poată ascundă gândurile. Cu ajutorul vorbelor suntem capabili să disimulăm, să dăm o impresie
Tăcerea în sine nu are sens, dar semnificaţiile ei sunt desprinse în context, prin interacţiune. Este importantă când trebuie intrumentat un dialog, in decriptarea lui.

Tipuri de tăcere

Tăcerea înţeleasă drept goluri.
- unii actori ai comunicării nu mai au succesori, adică emitătorul nu mai are receptori.
- tăcerea ca o discontinuitate, este acel proces de comunicare care intră în criză, fapt ce se petrece când nu mai ai ce spune. Nu orice discuţie este o conversaţie deoarece conversaţia presupune anumite obiective, reguli, o temă mai întâi de toate pe care actanţii le propun.

Tăcerea normală este cea banală, comunicativă, care nu transmite nimic. Tăcerea elocventă sau deliberativa e singura care are o semnificaţie şi o valoare acţională. Atunci se emit judecăţi performative care semnifică reuşita sau eşecul.

Pot să mai caut multe multe semnificaţii filosofice ale tăcerii dar nu are rost să mă complic, să mă pierd în semnificaţii pe care e posibil să nu le înţeleg sau sunt greu de digerat. Prefer acum sa-mi exprim propria mea percepţie despre tăcere. Până acum m-am mai inspirat de ici de colo dar până la urmă ceea ce contează ceea ce înţeleg eu

Ce înţeleg eu prin tăcere?

Şi tăcerea e un răspuns...
Tăcerea e o modalitate de a comunica un raspuns evident la o întrebare directă. Se evită a se răspunde pentru a nu dezamagi interlocutorul dar nici nu pentru a-l linişti printr-o minciună. Parcă vorbele nespuse nu rănesc atât de mult dar stârnesc îndoiala în suflet şi neliniştea pentru că există acea speranţă pe care cel cu care comunici prin tăcere o are. Incertitudinea e cea care dă insomnii, gânduri, frustrări. Tăcerea e dureroasă.

Necunoscutul din spatele tăcerii e iarăşi un motiv de frustrare. Nu şti gândurile celui de lângă tine, ce vrea de la tine, dacă are intenţii bune. Prin tăcere omiţi, în consecinţă se poate minţi prin omisiune.

Tăcerea poate exprima şi stări nefaste de spirit. Depresie, supărare, izolare. Tăcerea nu ne ajută când avem nevoie de ajutor, dar e bună când ai nevoie de reculegere, să-ţi limpezeşti mintea.

Tăcerea spune multe...

Motivul pentru care m-am gândit să analizez această formă de comunicare este pentru cunoaştere. Pentru a cunoaşte cine îmi sunt prieteni, cine se prefac că-mi sunt prieteni, cine mă minte, cine e onest...

Dragii mei, ştiu că par naivă, uneori sunt naivă când vă dau şanse şi sper să mă înşel în privinţa voastră. Eu mereu dau şanşe. Dar doar UNA! Asta până ma veţi dezamăgi. Şi unii sunteţi pe cale de a o face! Nu trăiţi cu impresia că nu vă citesc. Greşeala pe care o fac e că nu vreau să cred ce văd.

Dar nu e nimic...

Pace vouă!




P.S.
Postul acesta e o meditaţie înainte de "Curăţenia de primăvară". E doar o analiza, o confirmare că trebuie să fac schimbări. Şi unora nu le va fi prea bine!


luni, 4 aprilie 2011

horoscop funny

Berbec

Astăzi fie boleşti, fie eşti fresh şi ai chef să-l faci pe altul să-ţi facă treaba pe motiv că eşti în convalescenţă după o boală grea. Doar că trebuie să ai grijă în seama cui laşi toată munca ta că s-ar putea să se aprindă mai ales dacă este copilul tău şi e născut sub semn de foc. Să nu te incendieze el pe tine că atunci sare casa în flăcări. Grijă mare şi la ceea ce mănânci. S-ar putea să nu-ţi pice prea bine şi să ocupi compartimentul pentru o singură persoană toată ziua.

Taur

Dragă tăuraş, astăzi eşti îndrăgostit şi nehotărât. Pemtru că iubeşti două persoane total diferite care iţi oferă exact ceea ce ai nevoie. Pe fiecare le iubeşti în mod diferit şi nu te poţi lipsi de niciuna dintre ele pentru că eşti învăţat să ţi se ofere tot. Grijă mare să nu afle una de cealaltă că atunci va ieşi cu scântei. Ar fi bine să te hotărăşti pe cine alegi pentru că vei fi foarte încurcat şi din cauza asteniei de primăvară stai cam prost cu nervii. Nu-ţi arde neuronii căci aceştia nu se refac.

Gemeni

Grijă mare dacă ai obiceiul de a fi manipulator şi mai strecori şi "minciunele". S-ar putea să o păţeşti. Dacă "victimele" tale sunt născute sub semnul focului s-ar putea să te incendieze, cele de apă să te înece, cele de pământ să te îngroape de viu, iar cele de vânt s-ar putea sa-ţi ia cenuşa de la cei de foc şi să ţi-o împrăştie să nu se mai ştie de tine. Cel mai bine pentru tine este să fi să te străduieşti să fi onest chiar dacă ţi-e greu, că e împotriva firii tale duale capabilă să disimuleze.

Rac

Atenţie mare astăzi la ce mănânci, la ce haine porţi, să nu stai în curent sau să ieşi cu părul ud afară. Eşti foarte sensibil azi. Trebuie să duci o adevărată bătălie cu microbii, cu lucrurile şi chestiile murdare căci sistemul tău imunitar e la pământ. Dacă te trezeşti cu iritaţii să nu te alarmezi prea mult. Azi e ziua ta cea neagră şi fiecare nenoroc e o ocazie să faci haz de necaz, chiar dacă te ratează un tir şi nu te-a putut ocoli o căruţă. Asta e,hazardul.

Leu

Astăzi fiorosul leu e pus pe distracţii. Eşti binedispus, tare, tare vesel şi cu lipici la persoanele de sex opus. Nimeni nu poate rezita şarmului tău. Dar grijă mare să nu vânezi prea mulţi iepuri sau fă cumva să nu ştie unul de celălalt. Vorba aceea a românului: "nu alerga după mai mulţi iepuri că nu-i primzi pe niciunul". Dar pentru aceea respectă-te. Dacă ai vreun party nu ezita să faci o sesiune de shopping...mai ales daca eşti reprezentantul sexului frumos.

Fecioară

Dumnezeu cu mila astăzi. Vei avea sărmană Fecioară o zi grea la servici. Şef prost ca noapte cu pretenţii de mare expert şi mai filosof ca Socrate. Înarmează-te cu multă răbdare şi aşteaptă să vină seara pentru că doar atunci se va termina calvarul. Grijă mare să nu te intimideze şeful sa-ţi tremure mâinile că rişti să-i verşi cafea prea fierbinte. Mâine să dai de veste dacă ai supravieţuit şi te calificăm direct în finala de la Survivor.

Balanţă

Eşti genul de persoană echilibrată,... dar se face că astăzi nu prea faci echilibristică cu starile tale. Treci de la agonie la extaz mai repede ca maşinile de cursă. Cine te vede în halul ăsta sigur te va întreba "Bă tu eşti X-ulescule?". Revino cu picioarele pe pământ şi nu te mai lăsa afectată de decepţiile tale amoroase şi problemele existenţiale. Dă o sticlă de vin pe gât si pune-te la somn. Mâine vei fi fresh.

Scorpion

Scorpionule dragă, tu astăzi ai pus ochii pe cineva şi ai toate şansele să cucereşti cu şarmul tău inconfundabil. Scoate textele tale de agaţament, cele speciale şi oricine cade la picioarele tale. Dar fi onest şi nu te juca cu sentimentele fiindcă nu oricine merită să fie tras în ţeapă de tine. Oricum şi ţie îţi va veni rândul, stai liniştit. Deci, ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face.

Săgetător

Ziua ta e una "formidabilă" mai ales dacă ai nişte părinţi cicălitori. Ei sunt încăpăţânaţi că aşa sunt părinţi, tu eşti încăpăţânaţi că aşa eşti tu. Vrei o soluţie de împăcare? Spune-le că ai o petrecere, un majorat un chef monstru şi că te întorci mâine dimineaţă. Şi mâine dimineaţă să te întorci căci astăzi nu te împaci bine deloc, oricât de mult ai dori să laşi de la tine. Şi dacă tot ieşi din casă grijă mare la excese. Alcoolul nu-ti prieşte bine.

Capricorn

Cornutule, astăzi ai mania shoppingului. Mare atenţie la finanţe, mai ales dacă nu sunt ale tale şi trebuie să le înapoiezi, dar dacă e pe punga idiotului sau idioatei care te iubeşte la nebunie dă-i drumul, e un mod de exprimare a afecţiunii, a sentimentelor. Dar fi atent să nu pari materialist, fă-te că refuzi şi că cedezi că primeşti cadoul. Ziua ta va fi superbă. Şi totuşi nu-l mai ţine de prost persoana iubită.

Vărsător

Frumosul te impresioneză dar abţine-te cu voce subţire să faci exclamaţii gen "Ce draaaaaguuuuţ!" când vezi un căţel micuţ şi frumos. Nu fi hipersensibil şi încearcă să nu ai episoade lacrimogene la drame şi la filmele de dragoste. Îmcearcă să-ţi petreci timpul alături de persoana iubită şi dacă aceasta tinde să se îndepărteze de tine, dar străduieşte-te să nu o sufoci. Sigur o vei pune pe fugă dacă nu te abţi.

Peşti

Peştoiule, azi intri la apă. Faci curăţenie în dulap şi descoperi că hainele nu-ţi vin prea bine ori pe cele încă bune le-au ros moliile sau sunt pătate de nici cu Vanish nu le mai scoţi. Sfatul specialistului: aruncă toate ţoale şi împrospătează-ţi garderoba. Şi nu te băga la second hand-uri. Sunt primele ţoale care se strică în dulap.







P.S.

Horoscop conceput şi din nevoie nu doar din amuzament.
Sper să fie bun pentru radio. Domnu' Grad, stimaţi coleguţi de echipă...SUSŢINEŢI-MĂ!

duminică, 3 aprilie 2011


u


Sunny days, but not for me
I think it's not to be
I'm angry
And so lonely
And maybe you hate me